De ce e dragostea oarba?

Demult, undeva pe pamant, s-au adunat toate calitatile si simturile omenesti.

Cand Plictiseala a cascat pentru a treia oara, Nebunia a propus sa se joace de-a v-ati ascunselea.

Intriga si-a ridicat sprancenele, iar Curiozitatea a intrebat ce joc este. Nebunia i-a explicat si apoi a inceput numaratoarea. Entuziasmul a luat-o la dans pe Euforie, iar Bucuria a executat atatea tumbe, incat chiar si Indoiala si Apatia s-au lasat convinse. Adevarul nu s-a ascuns, pentru ca nu avea rost de vreme ce va fi descoperit in final. Aroganta a considerat acest joc ridicol.

Prima care s-a ascuns a fost Lenea, care s-a culcat in spatele celei mai apropiate pietre. Credinta s-a inaltat spre cer, iar Invidia s-a ascuns in umbra Triumfului, cocotat in coroana celui mai inalt copac. Generozitatea aproape ca nu reusea sa se ascunda, fiecare loc pe care il cauta parand mai potrivit pentru un prieten de-al ei decat pentru sine. Un lac de cristal a fost locul ideal pentru Frumusete! Scorbura unui copac? Numai buna pentru Rusine. Rafala unui vant? Magnifica pentru Libertate! Intr-un final a gasit si Generozitatea un loc pentru ea: o raza de Soare.

Neatentia… a uitat unde s-a ascuns! Dragostea s-a ascuns intr-o tufa de trandafiri. "Un milion!", a numarat Nebunia si a inceput sa caute.

Nebunia a descoperit curand partenerele de joaca, numai Dragostea nu putea fi gasita. O cautase pretutindeni si era aproape sa renunte, cand zari o tufa de trandafiri infloriti… Cu un tepus a inceput sa indeparteze crengutele ghimpoase, cand deodata auzi un strigat: spinii au intrat in ochii Dragostei. Nebunia nu mai stia ce sa mai fac pentru a-si cere iertare, a plans, a rugat, a implorat si chiar s-a oferit sa fie ajutor si indrumator.

Acesta este motivul pentru care dragostea e oarba, iar nebunia o insoteste mereu…