Cine ne sunt prietenii

...innobilez cu titlul de prieteni pe oamenii in fata carora nu am fost nevoita sa mint si care nu mi-au dat senzatia ca mi-ar spune doar cate o jumatate din ceea ce doream sa aud de la ei. Pe cei care au avut si puterea sa ma ierte, dar si sa ma judece, aducandu-mi argumente menite sa ma faca sa inteleg unde am gresit. Pe oamenii care mi-au ingaduit sa fiu cine sunt si m-au iubit si m-au apreciat asa cum sunt. Recunostinta mea intoarsa asupra lor s-a preschimbat in loialitate, in dragoste, in devotament. Lor le-am fost si le sunt, la randu-mi, prietena credincioasa.

I-am numit prieteni pe cei care nu m-au lasat sa le cersesc ajutorul, ci mi l-au oferit ei, cu graba, ferindu-se sa ma lase sa astept, fie si o singura clipa, cu mana intinsa. Lor le-am daruit si eu sprijinul meu, fara sa astept sa mi-l ceara ca pe o favoare, ci, dimpotriva, multumindu-le ca mi-au dat sansa sa le fiu alaturi.

I-am numit prieteni pe cei care m-au inaltat si m-au ajutat sa cresc, pe cei care mi-au dat incredere in mine, vindecandu-ma de timiditatile, de ezitarile, de slabiciunile mele. Lor le-am intins si eu mana mea ca sa ii trag dupa mine atunci cand pareau sa se fi impotmolit, lor le-am daruit sufletul meu si bucuria intalnirii noastre. (Alice Nastase Buciuta - Cine ne sunt prietenii)